Inflația - ce este și cum influențează viața economică și privată din România

Sistemul economic românesc este caracterizat de o serie de elemente mai mult sau mai puțin importante pentru mediul de afaceri și pentru populație. Printre acestea se numără și inflația, un fenomen omniprezent, care influențează într-un mod puternic fiecare dintre aspectele vieții. Deși inflația este văzută cel mai adesea din prisma creșterii prețurilor, ea are implicații mult mai profunde asupra vieții cotidiene și a economiei. Cunoașterea unor informații valoroase despre inflație oferă posibilitatea navigării sigure prin apele tulburi ale sistemului economic actual și ale aplicării unor măsuri în vederea limitării efectelor sale negative.

Articolul de mai jos este destinat tuturor persoanelor care vor să aibă o educație financiară puternică, absolut necesară pentru evitarea unor situații problematice. Astfel, se va afla ce este inflația, care sunt caracteristicile de bază ale acesteia și cum a evoluat fenomenul economic în ultimele trei decenii. De asemenea, se vor descoperi efectele inflației asupra vieții economice și a celei private și câteva sfaturi și recomandări de care să se țină cont pentru evitarea situațiilor problematice.

Cuprins:

1. Ce este inflația - informații generale
2. Efectele inflației asupra vieții economice și a celei private
3. Sfaturi și recomandări pentru limitarea efectelor negative ale inflației

1. Ce este inflația - informații generale

Prețurile produselor și ale serviciilor nu au valoare fixă, manifestându-se tendința creșterii lor în timp cu valori mai mici sau mai mari. Aceste fenomen, cunoscut sub numele de inflație, este unul dintre cele mai importante caracteristici ale economiei de piață din cauza modului uneori dramatic prin care influențează atât mediul economic, cât și viața persoanelor fizice. O educație financiară solidă este benefică tuturor, în special în legătură cu ce este inflația, ce caracteristici are și cum pot fi limitate urmările sale negative.

1.1. Definiția termenului de inflație

Unul dintre conceptele fundamentale ale economiei este inflația, un fenomen extrem de actual și de discutat în mediul științific, dar și în viața de zi cu zi a persoanelor obișnuite. Deși fenomenul este unul extrem de complex, el poate fi definit simplu, și anume ca o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o anumită perioadă, de obicei un an. Valoarea exactă a inflației poate fi calculată cu ajutorul mai multor indici economici, de exemplu Indicele Prețurilor de Consum (IPC) sau Indicele Prețurilor de producție (IPC).

Practic, în urma inflației, banii își pierd din valoare, adică cu aceeași sumă pot fi achiziționate mai puține bunuri sau servicii față de o perioadă anterioară. Această caracteristică face din inflație un fenomen negativ, chiar dacă există și unele aspecte pozitive, de care, însă, nu se bucură masa mare a populației, ci mai mult mediul de afaceri și instituțiile financiare ale statului.

1.2. Caracteristicile de bază ale inflației

Inflația este un fenomen economic multifațetat ce se manifestă în numeroase moduri, pe lângă cel general cunoscut, de creștere a prețurilor sau de scădere a valorii banilor. Pentru înțelegerea cât mai detaliată, este utilă luarea în considerare a principalelor caracteristici, printre care se numără următoarele:

• Creșterea extinsă și persistentă a prețurilor. Nu orice creștere de prețuri poate fi considerată inflație, ci doar aceea ce este înregistrată la majoritatea bunurilor și serviciilor, creștere ce trebuie să se mențină o perioadă lungă;
• Scăderea puterii de cumpărare. În momentul în care prețurile se majorează, cei mai mulți dintre oameni nu își mai permit să achiziționeze bunuri și servicii la nivelul la care erau obișnuiți, pentru că, de obicei, creșterea veniturilor nu ține pasul cu creșterea prețurilor;
• Stabilirea nivelului cu ajutorul unor indici economici. Nivelul inflației poate fi calculat cu precizie cu ajutorul diverșilor indicatori, cel mai important fiind rata inflației. Acest termen poate fi definit ca acel indice lunar sau anual care reflectă procentul anual de creștere a prețurilor. Cu cât procentul este mai mare, cu atât nivelul de creștere a prețurilor este mai ridicat;
• Cauzele variate ale inflației. Inflația poate fi cauzată de factorii de cerere (creșterea economică rapidă și nivelul scăzut al dobânzilor duce la creșterea cereri și, implicit, la avansul prețurilor) și de cei de ofertă (creșterile de prețuri la materii prime sau la energie sunt transferate către clienții finali prin creșterea de prețuri). O altă cauză des întâlnită este extinderea creditării oferite de instituțiile financiare, cunoscută sub numele de inflația prin credit, care duce la creșterea cererii și, automat, la majorarea prețurilor;
• Existența unor niveluri diferite ale inflației. Inflația se poate manifesta la niveluri diferite, de la procente acceptabile până la hiperinflație. Mai mult de atât, poate exista și inflație negativă, fenomen ce poate fi definit ca perioada în care prețurile scad accentuat și generalizat.

1.3. Evoluția inflației în România

Nivelul inflației în România a cunoscut de-a lungul timpului evoluții impresionante. Dacă în perioada comunistă inflația nu caracteriza sistemul economic, prețurile fiind fixe, stabilite de stat, după 1989, odată cu introducerea sistemului economic capitalist fenomenul și-a făcut simțită prezența din plin, în cele mai multe cazuri în moduri cu adevărat dramatice.

Ultima decadă a secolului XX (1990 - 2000) a fost perioada cu cea mai mare dinamică a inflației. Ratele anuale din această perioadă au depășit deseori valoarea de sută la sută, ajungând chiar la peste două sute cincizeci la sută în anul 1993. În perioada 2000 - 2007 a avut loc o stabilizare a economiei, ceea ce a dus la limitarea nivelului inflației la procente de aproximativ cinci la sută, datorită unor politici de reforme fiscale și a unei politici monetare ferme a Băncii Naționale a României.

Această evoluție pozitivă a cunoscut schimbări importante în perioada 2008-2014, când din cauza crizei economice globale economia românească a suferit la nivel macro prin recesiune, creșterea șomajului și inflația fluctuantă, rata inflației ajungând în 2008 la aproape opt la sută. În perioada 2015-2019 ratele de inflație au fost stabile, sub cinci la sută, însă odată cu pandemia fenomenul și-a făcut din nou apariția în moduri profund negative, situația nefiind rezolvată nici în prezent, România fiind țara cu cea mai mare inflație dintre membrele Uniunii Europene.

2. Efectele inflației asupra vieții economice și a celei private

Inflația este un fenomen ce influențează semnificativ numeroase aspecte ale vieții, de la viața de zi cu zi a cetățenilor și până la întreg sistemul economic. Din cauza urmărilor inflației pot fi observate schimbări la nivel macroeconomic, modelând astfel politicile monetare și fiscale și la nivel microeconomic, prin afectarea puterii de cumpărare a bugetelor familiale și a calității vieții. Pentru gestionarea cât mai precisă a urmărilor inflației este utilă dezvoltarea unei perspective holistice prin înțelegerea modului în care fenomenul influențează mediul de afaceri și viața oamenilor.

2.1. Efectele inflației asupra vieții economice

Sistemul economic din România a fost influențat adeseori în mod pregnant de rate variate ale inflației, influențele manifestându-se în numeroase planuri, cum ar fi investițiile, costurile de producție, politicile monetare și fiscale, salariile și piața muncii. Persoanele cu rol de decizie din mediul de afaceri, dar și din sistemul financiar, trebuie să ia în considerare aceste aspecte pentru a putea lua decizii viabile în vederea ținerii sub control a urmărilor negative ce pot apărea. Printre efectele semnificative ale inflației asupra vieții economice se numără:

• Inflația afectează modalitatea de realizare a investițiilor în economie. Antreprenorii sunt mai atenți cu capitalul propriu, căutând active ce oferă randamente mai mari decât rata inflației. Astfel, preferințele se îndreaptă către investiții imobiliare sau cele în materii prime în detrimentul economisirii tradiționale;
• Din cauza inflației costurile de producție se majorează, avându-se în vedere creșterile de prețuri ale energiei, materiei prime și forței de muncă. Bunurile și serviciile produse trebuie să cuprindă costurile suplimentare, elemente care se reflectă în prețul final suportat de consumatori. De aici poate rezulta o competitivitate redusă a firmelor din țară în comparație cu cele din alte țări în care inflația este mai redusă;
• Politicile monetare și fiscale ale instituțiilor statului român sunt influențate major de ratele inflației. Astfel, în perioadele cu inflație crescută dobânzile au tendința să crească pentru descurajarea consumului și limitarea creșterii prețurilor. În schimb, dacă inflația este redusă, dobânzile sunt scăzute în vederea încurajării consumului și a creșterii economice;
• Inflația are influențe majore asupra salariilor care pot scădea în cazul în care creșterile nu țin pasul cu majorările de prețuri. De obicei, în perioadele inflaționiste angajații sunt nemulțumiți, au solicitări de majorare a salariilor, având loc numeroase conflicte de muncă;
• În anumite condiții, inflația poate avea și urmări pozitive asupra mediului de afaceri prin elemente cum ar fi creșterea veniturilor nominale, reducerea poverii datoriilor, creșterea marjelor de profit și stimularea investițiilor.

2.2. Efectele inflației asupra vieții private

Inflația influențează întreaga societate, dar cele mai vizibile efecte sunt cele asupra vieții private a indivizilor. Aceștia au cel mai mult de pierdut în momentele în care ratele inflației sunt însemnate prin scăderea puterii de cumpărare, deprecierea economiilor și dificultatea gestionării bugetelor personale. Printre urmările semnificative ale inflației asupra vieții private se numără:

• Scăderea puterii de cumpărare. De obicei, există o perioadă destul de lungă între momentul creșterii prețurilor și cel al creșterii veniturilor. Astfel, persoanele fizice nu mai reușesc să facă aceleași achiziții de bunuri și servicii cu salariile obișnuite, deoarece prețurile pot crește semnificativ. Cele mai vulnerabile persoane sunt cele care au venituri fixe, ca de exemplu pensionarii sau persoanele plătite cu salariul minim pe economie;
• Creșterea costurilor de trai. Scumpirea bunurilor și a serviciilor obliga familiile să ajusteze bugetele prin eliminarea cheltuielilor considerate neesențiale. În astfel de momente apar situații dificile, cum ar fi imposibilitatea plății ratelor la credite, o soluție în această privință fiind accesarea refinanțării de credite, o procedură care permite obținerea unor dobânzi mai avantajoase, ceea ce se observă prin micșorarea ratelor plătite;
• Afectarea economiilor și investițiilor personale. Majoritatea oamenilor suferă din cauza inflației, aceștia renunțând să economisească în mod tradițional prin depozite bancare. În schimb, sunt căutate soluții alternative, cu randamente peste rata inflației, cum ar fi tranzacția de acțiuni, achiziția de criptomonede sau investițiile imobiliare;
• Creșterea datoriilor personale. Numeroase persoane accesează credite de nevoi personale sau cu garanție imobiliară pentru a suplini scăderea puterii de cumpărare din cauza inflației. Aceste soluții sunt considerate unele viabile, pentru că efortul plății datoriilor poate fi extins pentru perioada viitoare, așteptările fiind de reducere a nivelului inflației și de creșterile nivelului de trai;
• Influențarea nivelului de salarizare. De regulă, în perioadele inflaționiste salariile au tendința să crească, pentru că angajatorii sunt nevoiți să apeleze la astfel de elemente în vederea satisfacerii cerințelor salariaților și pentru păstrarea forței de muncă. Un alt fenomen este cel al identificării unor soluții alternative de venit, care să contribuie la refacerea puterii de cumpărare;
• Urmările psihologice și stresul financiar. Inflația este văzută de majoritatea oamenilor ca una dintre principalele probleme ce afectează întreaga familie, mulți dintre aceștia având incertitudini legate de viitor. Stresul financiar poate fi redus printr-o educație financiară susținută, care contribuie la găsirea unor soluții cât mai eficiente de reducere a efectelor negative ale inflației.

3. Sfaturi și recomandări pentru limitarea efectelor negative ale inflației

În general, inflația are efecte negative asupra bugetelor de familie, dar și asupra celor de afaceri. Astfel de perioade nu pot fi evitate, cauzele fiind variate și greu de controlat, din această cauză fiind obligatorie luarea unor măsuri utile pentru limitarea efectelor negative. Printre sfaturile specialiștilor ce pot fi aplicate de către oricine se numără:

• O primă măsură eficientă este cea de educație financiară prin cunoașterea informațiilor despre inflație și a caracteristicilor sale;
• Extrem de folositoare este monitorizarea cheltuielilor în perioadele cu inflație ridicată. În acest mod pot fi identificate acele cheltuieli inutile, putând să se realizeze o adaptare facilă la creșterea prețurilor;
• În cazul în care apar cheltuieli neprevăzute pot fi accesate linii de credit prin intermediul cărora se poate face față creșterii costurilor. Prin acest instrument se poate împrumuta doar suma necesară, dobânda plătită fiind doar pentru banii utilizați, nu pentru întreaga sumă;
• Diversificarea surselor de venit ajută persoanele să obțină fonduri suplimentare, care să compenseze creșterea costurilor;
• Prin adaptarea stilului de viață către direcția frugalității (evitarea risipei, cumpărături inteligente, urmărirea reducerilor) se menține stabilitatea financiară pe termen lung.

În concluzie, cunoașterea unor informații despre inflație și despre modul în care aceasta influențează mediul de afaceri și viața privată poate oferi posibilitatea aplicării unor acțiuni în vederea limitării efectelor sale negative.