ROBOR-ul - informații utile pentru o educație financiară solidă

Lumea financiară de astăzi este una din ce în ce mai complexă și mai dificil de abordat din cauza utilizării numeroaselor concepte teoretice, care au însă o mare aplicabilitate practică. Un astfel de element este ROBOR-ul, indicator cheie luat în considerare la stabilirea ratelor dobânzilor acordate de băncile comerciale către clienții persoane fizice și juridice. Înțelegerea informațiilor legate de acest termen este utilă tuturor persoanelor, deoarece contribuie la gestionarea corespunzătoare a finanțelor personale și la luarea unor decizii financiare în mod informat.

Educația financiară a oamenilor trebuie să fie făcută nu doar în ceea ce privește împrumuturile și depozitele, ci și cu privire la diverși indicatori economici cu influență directă asupra vieții. Articolul de mai jos este destinat persoanelor ce intenționează să dobândească o solidă educație în legătură cu regulile ce guvernează sistemul financiar românesc, indiferent dacă intenționează să utilizeze aceste informații în managerierea corectă a creditelor personale sau să obțină cea mai bună finanțare pentru afacerile lor.

Cuprins:

1. ROBOR - ce este ROBOR-ul, cum se calculează și alte informații utile
2. Indicele ROBOR - factorii care influențează evoluția indicelui ROBOR
3. Beneficiile existenței indicelui ROBOR

1. ROBOR - ce este ROBOR-ul, cum se calculează și alte informații utile

Domeniul financiar-bancar din România este caracterizat de numeroși indici, printre care se află și ROBOR-ul, acronim al termenului Romanian Interbank Offer Rate. Aceste termen are rolul de a reflecta nivelul ratelor dobânzilor la care băncile comerciale se împrumută între ele.

Cunoașterea unor detalii legate de el este utilă nu doar experților financiari, ci și consumatorilor obișnuiți de credite, ce doresc să fie cât mai bine informați despre modul de funcționare a sistemului financiar și a influențelor ROBOR-ului asupra economiilor și a creditelor individuale.

1.1. Definiția termenului de ROBOR

Înțelegerea termenului ROBOR și a implicațiilor acestui indice asupra sistemului financiar din țara noastră este folositoare tuturor persoanelor care intenționează să acceseze împrumuturi sau care deja le au și doresc să le utilizeze într-un mod cât mai eficient. Prin clarificarea acestui concept este posibilă abordarea unor situații complexe din perspectiva unei persoane bine informate în legătură cu gestionarea propriilor finanțe.

Termenul de ROBOR a fost introdus în anul 1995 ca metodă de modernizare a pieței financiare din România prin alinierea la standarde internaționale. Scopul a fost de a se obține un reper cât mai clar și mai obiectiv legat de nivelul dobânzilor pentru credite pentru facilitarea activității bancare și pentru îmbunătățirea stabilității și eficienței pieței financiare naționale.

Răspunsul la întrebarea ce este ROBOR este unul simplu, acest termen putând fi definit ca fiind acel indice ce arată valoarea medie a dobânzilor practicate în cadrul împrumuturilor interbancare. Practic, în momentul în care o bancă comercială dorește să împrumute bani de la o altă bancă, nivelul dobânzii practicate este stabilit de Banca Națională a României (BNR), pe baza unui calcul realizat de o instituție internațională, acesta fiind exprimat prin indicele ROBOR.

Pentru completarea definiției este utilă luarea în calcul și a altor informații, cum ar fi cea a existenței mai multor rate de referință ROBOR, stabilite pentru opt scadențe (de la minim o zi până la maxim un an), dintre care cele mai importante sunt cele cu scadența la trei și la șase luni, deoarece sunt luate în considerare ca referință pentru stabilirea nivelului dobânzilor variabile pentru creditele acordate.

1.2. Metoda de calcul a indicelui ROBOR

Indicele ROBOR are un rol important în sistemul financiar românesc, fiind de ajutor în stabilirea dobânzii interbancare. Calculul lui se face zilnic de către o entitate independentă împuternicită de BNR și anume de către Thomson Reuters, o organizație recunoscută la nivel mondial pentru profesionalism. Pașii ce sunt făcuți în acest sens sunt următorii:

• Colectarea cotațiilor. BNR preia în fiecare zi lucrătoare valoarea cotației la care cele zece bănci comerciale participante la sistemul ROBOR sunt dispuse să acorde împrumuturi interbancare, colectarea acestor date făcându-se întotdeauna între 10:45 și 11:00;
• Eliminarea valorilor extreme. În vederea obținerii unei valori cât mai reprezentative și lipsite de anomalii sunt eliminate valorile cele mai mici și cele mai mari ce ar putea distorsiona media;
• După eliminarea valorilor extreme se calculează media aritmetică a dobânzilor rămase, rezultând astfel indicele ROBOR pentru ziua respectivă. Rezultatele obținute sunt publicate zilnic de către BNR, fiind valori de referință în stabilirea dobânzilor variabile pentru credite.

Trebuie precizat și faptul că există o excepție de la această metodă de calcul. Mai exact, BNR poate bloca acest demers în cazul în care rezultatul obținut depășește cu mai mult de 25% rata dobânzii pentru facilitatea de credit, adică cea folosită de banca națională la acordarea creditelor către băncile comerciale.

Așadar, să știi cât este ROBOR este un aspect foarte important, deoarece această valoare are un impact direct asupra costurilor de împrumut pentru consumatori și companii.

1.3. Responsabilitățile băncilor participante la calculul dobânzii ROBOR

Calcularea indicelui ROBOR este un demers important pentru economia românească, deoarece poate influența stabilitatea sistemului financiar. Din această cauză au fost selectate o serie de bănci comerciale ce au responsabilitatea de a furniza zilnic cotațiile necesare calcului și care trebuie să respecte cu strictețe anumite responsabilități:

• furnizarea cotațiilor într-un mod transparent și precis, în conformitate cu realitatea de pe piața bancară;
• abordarea demersului cu onestitate și integritate pentru evitarea unor practici manipulative ale pieței;
• respectarea reglementărilor BNR și a altor autorități;
• colaborarea și comunicarea între băncile participante și BNR.

Aceste elemente nu sunt unele formale, dar prin respectarea lor se contribuie la stabilitatea sistemului financiar, la protecția consumatorilor și la creșterea credibilității sistemului bancar.

2. Indicele ROBOR - factorii care influențează evoluția indicelui ROBOR

Nivelul indicelui ROBOR nu este unul fix, el putând să scadă sau să crească în funcție de diverși factori.

Cunoașterea acestora, precum și alte informații utile, cum ar fi evoluția graficului în România, ce înseamnă dacă indicele scade sau crește și care sunt previziunile pentru viitor, ajută la managerierea finanțelor personale și la atingerea stabilității bugetului unei firme.

2.1. Influența politicii monetare în stabilirea indicelui ROBOR

Politica monetară a BNR are o influență directă asupra valorii ROBOR-ului atât prin stabilirea regulilor cu privire la calcularea acestuia, cât și prin precizarea valorii diferitelor tipuri de dobânzi, cum ar fi rata dobânzii de politică monetară, cea pentru facilitatea de depozit și cea pentru facilitatea de creditare. Prin stabilirea politicii monetare, banca națională urmărește menținerea stabilității prețurilor, promovarea creșterii economice durabile și controlul inflației.

Printre mecanismele politicii monetare ce influențează valoarea ROBOR-ului se numără:

• Rata dobânzii de politică monetară. Prin ajustarea acestei rate, BNR poate controla costul împrumuturilor pe termen scurt în piața interbancară. Dacă rata dobânzii de politică monetară crește, costul împrumuturilor interbancare, inclusiv ROBOR, tinde să crească și el. Invers, o scădere a ratei dobânzii de politică monetară va conduce, în general, la o scădere a ROBOR.
• Operațiuni de piață deschisă. Prin cumpărarea sau vânzarea de titluri de stat, BNR poate influența nivelul lichidităților de pe piață și, implicit, rezervele financiare ale băncilor comerciale. Această influență se reflectă ulterior asupra valorii indicelui ROBOR.
• Stabilirea rezervelor minime obligatorii. Banca centrală poate crește sau scade valoarea rezervelor monetare minime pe care băncile comerciale trebuie să le păstreze în conturile acesteia. De obicei o creștere a rezervelor minime duce la o creștere a indicelui din cauza limitării lichidităților de pe piață.

Urmările intervenției în politica monetară sunt importante, nu doar în ceea ce privește ROBOR-ul, ci și asupra economiei și a finanțelor personale. Consumatorii de credite trebuie să urmărească cu atenție evoluția și istoricul indicelui pentru a alege cel mai bun moment pentru accesarea diferitelor tipuri de împrumuturi, cum ar fi creditul de nevoi personale, refinanțarea de credite, linia de credit sau creditul cu garanție imobiliară. Acest lucru le permite să profite de condiții favorabile în ceea ce privește nivelul dobânzilor practicate.

2.2. Rolul politicii fiscale în calcularea valorii ROBOR-ului

Politica fiscală a statului român nu influențează în mod direct nivelul valorii ROBOR, însă, prin efectele asupra inflației, a creșterii economice și a nivelului deficitelor externe, modalitatea de gestionare a cheltuielilor publice ale guvernului se răsfrânge și asupra nivelului acestui indicator.

Printre elementele de politică fiscală cu influență în această privință se numără:

• Nivelul cheltuielilor publice. În perioadele în care acest nivel este unul ridicat, de regulă apare și o creștere a indicelui ROBOR, deoarece în multe cazuri statul obține fonduri suplimentare prin emiterea de obligațiuni, acțiune ce duce la limitarea lichidităților de pe piață și la creșterea dobânzilor. Invers, în cazul limitării cheltuielilor, scade și valoarea indicelui dobânzilor interbancare.
• Veniturile din impozite și taxe. Există o legătură directă între nivelul de impozitare și cel al dobânzilor la credite. Astfel, creșterea taxelor și impozitelor duce la reducerea dobânzilor de politică monetară, iar scăderea lor duce la creșterea cererii și a inflației și la intervenții de control de genul creșterii dobânzilor interbancare.
• Valoarea deficitului bugetar. Nivelul deficitului bugetar influențează lichiditățile de pe piața financiară și contribuie astfel la creșterea sau scăderea ROBOR-ului (deficitul ridicat duce la creștere, iar cel scăzut la descreștere).
• Gestionarea datoriei publice. Rambursarea datoriei publice se manifestă prin creșterea lichidităților, iar emisia de obligațiuni are un efect invers. Din această cauză, indicele ROBOR poate fi influențat de deciziile guvernamentale.

3. Beneficiile existenței indicelui ROBOR

Folosirea indicelui ROBOR în sistemul financiar românesc aduce numeroase beneficii tuturor părților participante la acțiunile de creditare, explicația fiind rolul îndeplinit în stabilirea nivelului dobânzilor interbancare și a celor ale creditelor pentru clienții persoane fizice și juridice. Principalele avantaje ale introducerii sistemului și ale calcului zilnic al indicelui sunt:

• Folosirea indicelui ROBOR oferă un înalt grad de transparență pentru toate activitățile desfășurate pe piața financiară. Instituțiile financiare și consumatorii pot lua decizii într-un mod informat pe baza dinamicii reale a pieții.
• Indicele ROBOR oferă posibilitatea predictibilității costurilor de finanțare, element esențial în desfășurarea unor activități economice profitabile. Companiile pot calcula cu precizie costurile viitoare ale finanțării, ceea ce ajută la gestionarea eficientă a capitalului.
• Nivelul indicelui ROBOR poate fi folosit ca indicator de sănătate economică, evoluția sa oferind informații valoroase în legătură cu nivelul lichidităților sau cu percepția riscurilor pe piața financiară.
• BNR folosește indicele ROBOR ca instrument de control al inflației în vederea implementării unui sistem util de politică monetară, ceea ce duce la eficientizarea pieței financiare.
• Urmărirea graficului evoluției indicelui ROBOR este de ajutor în alocarea eficientă a resurselor financiare ale mediului de afaceri. Investitorii vor ști cu claritate ce costuri de finanțare vor avea, putând astfel să ia decizii informate în legătură cu proiectele pe care le vor pune în practică.
• Sistemul ROBOR are și rolul alinierii sistemului financiar românesc la cel internațional, care se bazează pe existența indicilor dobânzilor de referință, cum ar fi EURIBOR sau LIBOR.

În concluzie, știind ce înseamnă ROBOR și modul în care funcționează acest sistem, vei avea acces la informații valoroase, ce contribuie la stabilitatea financiară și la gestionarea eficientă a bugetelor personale.